Opis
Kompozytor: Loredana Groza
Autor tekstów: Loredana Groza
Tekst i tłumaczenie piosenki
Oryginał
Înregistrează un mesaj după semnalul sonor.
Tu, tu-mi trimiți inimioare, inimioare, când îți spun că mă doare tare și mă întreb de ce oare?
Oare dragostea noastră moare ca o floare, moare, dispare ca un soare ce apune în mare? Unde am greșit? Unde oare?
Euforia de la început s-a consumat ca un fitil de lampă.
Nu a rămas decât reflexul dragostei. Rutina a ieșit la rampă.
Riduri de singurătate. Anxietatea îmi sapă pe față.
Prinsă între gesturi fără viață, superficial mă privești cu ochii de gheață.
Mă rănesc și oceanul nostalgiei se revarsă, iar cuvinte nespuse în tăceri se agață.
Lacrimi invizibile îmi alunecă pe față.
Tu îmi trimiți inimioare, inimioare, când îți spun că mă doare tare și mă întreb de ce oare, oare dragostea noastră moare ca o floare, moare, dispare ca un soare ce apune în mare? Unde am greșit?
Unde oare?
Mă prinzi în brațe seară de seară, într-un dans repetat, fără greșeală și mă simt ca o pagină goală.
Nu pierzi niciun pas și mă lași fără glas când vreau să-ți spun bun rămas. Asta-i tot ce a rămas.
Mmm.
Tu îmi trimiți inimioare, inimioare, când îți spun că mă doare tare și mă întreb de ce oare, oare dragostea noastră moare ca o floare, moare, dispare ca un soare ce apune în mare? Unde am greșit? Unde oare?
Mă prinzi în brațe seară de seară, într-un dans repetat, fără greșeală și mă simt ca o pagină goală.
Nu pierzi niciun pas și mă lași fără glas când vreau să spun bun rămas. Asta-i tot ce a rămas.
Tu îmi trimiți inimioare, inimioare, când îți spun că mă doare tare și mă întreb de ce oare, oare dragostea noastră moare ca o floare, moare, dispare ca un soare ce apune în mare? Unde am greșit?
Unde oare?
Tłumaczenie na język polski
Nagraj wiadomość po sygnale dźwiękowym.
Ty, ty wysyłasz mi serca, serca, kiedy mówię Ci, że tak bardzo cierpię i zastanawiam się dlaczego?
Czy nasza miłość umiera jak kwiat, umiera, znika jak słońce zachodzące w morzu? Gdzie popełniłem błąd? Gdzie?
Euforia na początku została pochłonięta jak knot lampy.
Pozostało jedynie odbicie miłości. Rutyna odpadła.
Zmarszczki samotności. Niepokój wykrzywia moją twarz.
Złapany pomiędzy martwymi gestami, powierzchownie patrzysz na mnie lodowatymi oczami.
Boli mnie, ocean nostalgii się przelewa, a niewypowiedziane słowa w milczeniu przylegają.
Niewidzialne łzy spływają po mojej twarzy.
Wysyłasz mi serca, serca, kiedy mówię Ci, że to tak bardzo boli i zastanawiam się dlaczego, czy nasza miłość umiera jak kwiat, umiera, znika jak słońce zachodzące w morzu? Gdzie popełniłem błąd?
Gdzie?
Trzymasz mnie w ramionach noc po nocy, w powtarzającym się tańcu, a ja czuję się jak pusta kartka.
Nie przegapisz ani chwili i zaniemówisz, kiedy chcę się pożegnać. To wszystko, co zostało.
Hmmm.
Wysyłasz mi serca, serca, kiedy mówię Ci, że to tak bardzo boli i zastanawiam się dlaczego, czy nasza miłość umiera jak kwiat, umiera, znika jak słońce zachodzące w morzu? Gdzie popełniłem błąd? Gdzie?
Trzymasz mnie w ramionach noc po nocy, w powtarzającym się tańcu, a ja czuję się jak pusta kartka.
Nie przegapisz żadnego rytmu i nie pozostawisz mnie bez słowa, kiedy chcę się pożegnać. To wszystko, co zostało.
Wysyłasz mi serca, serca, kiedy mówię Ci, że to tak bardzo boli i zastanawiam się dlaczego, czy nasza miłość umiera jak kwiat, umiera, znika jak słońce zachodzące w morzu? Gdzie popełniłem błąd?
Gdzie?